Emily the Strange sau cum este denumita in serialul Japonez Yamato Nadeshiko Shichi Henge ca "BuSunako" (the ugly Sunako) m-a captivat complet cu simtul umorului, misterul si aventura ce pandeste la tot pasul.
Pot spune cu siguranta ca aceasta carte nu are legatura cu jurnalul
unui pusti sau cel al unei pustoaice, acest volum e mult mai maret, mai
uimitor, mai intrigant si captivant cu un mesaj puternic transmis
tuturor cititorilor, cine intelege acest mesaj atunci se poate considera
foarte norocos ca a avut ocazia sa o intalneasca pe Emily. Schitele din
jurnal sunt uimitoare, reprezentand ce intalneste ea si vrea sa imparta cu noi in cel mai mic detaliu ca un adevarat jurnal.
Volumul este plin de surprize iar aceasta fata de numai 13 ani cu
amnezie si urmata de cateva pisici negre si loiale se transforma intr-un
adevarat detectiv in cautarea amintirilor si rezolvarii misterului ce
sta la baza orasului Blackrock, cafenelei El Dungeon sau cum o
cunoasteti "La Carcera" si al lui Raven "Corbul" ce era suspectata de
crima de micuta noastra eroina inainte de a afla adevarul despre tot ce o
inconjoara, despre misiunea ei in acel loc, de persoane si de micuta Molly care desi este un personaj secundar in toata
povestea ramane la fel de importanta, fata pare a fi o varianta mai vioaie a
eroinei noastre.

Emily nu este o ciudata ci o fata
exceptionala si diferita in cel mai bun sens al cuvantului, inteligenta
si curajoasa, nu se da in laturi de la nimic indiferent de situatie.
Cartea se modeleaza exceptional dupa varsta cititorului, fiecare
persoana o poate interpreta in felul sau unic si propriu insa cine nu are puterea de a o intelege atunci inseamna ca pur si simplu nu se potrivea pentru acest
volum. Cartea iti deschide mintea spre noi orizonturi, spre imaginatia
si creativitatea ce nimeni nu ti-o poate fura si cel mai important
dintre toate este mesajul ascuns printre randuri si anume ca toti suntem
diferiti unul fata de celalalt dar nu trebuie sa ne temem de asta, sa
luptam pentru a fi liberi si independenti, sa fim mandrii pentru ceea ce
suntem. Emo, Goth, antisociali, toate acestea sunt niste etichete ce ne
sunt lipite de frunte de nenumarate persoane ce pot doar sa critice din
motive inutile. Chiar daca suntem diferiti, suntem mai buni iar noi
stim asta si suntem mandrii ca putem face o diferenta, ca ne putem arata
superioritatea fata de persoanele incuiate in mica lor cutie de chibrituri.

Uimitor si chiar ai perfecta dreptate in legatura cu tot si eu chiar am inteles mesajul cartii
RăspundețiȘtergere